Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ atrage
atenţia că angajaţii din educaţie au printre cele mai mici salarii din sistemul
bugetar, în ciuda majorărilor anunţate în acest an. Avem profesori care sunt
plătiţi cu mult mai puţini bani decât secretarele sau şoferii din primării,
care beneficiază de salarii stabilite discreţionar. Este de-a dreptul
revoltător, însă cum au reuşit aleşii să ajungă la salarii de zece ori mai mari
decât ale profesorilor care au ani întregi de experienţă la catedră.
De la 1 ianuarie 2018
un profesor debutant, care avea în luna decembrie a anului trecut un venit net
de 1.440 de lei, va primi o majorare
salarială de doar 55 de lei. Este suma reală pe care o primeşte un cadru
didactic, după creşterea salariului brut cu 25%. În realitate, majorarea
salariului net este de doar 3,8%, după ce vor fi plătite contribuţiile către
stat.
Un profesor, cu peste
40 de ani de muncă, va avea de la 1 ianuarie 2018, salariul net de 2.887 lei,
ceea ce înseamnă o creştere a acestuia cu 117 lei, respectiv, o creştere reală
de 4,2%.
Prin Legea cadru nr.
153/2017, prin care a fost stabilit raportul de 1/12 între cel mai mic şi cel mai mare salariu de la stat, personalul
didactic de predare este poziţionat între 1,64 şi 2,76 (coeficienţi de
salarizare), ceea ce înseamnă că personalul didactic de predare este situat în
treimea inferioară a grilei de salarizare.
Îi reamintim, pe
această cale, ministrului Muncii, doamna Lia Olguţa Vasilescu, faptul că
această lege a fost elaborată, fără să existe negocieri serioase,
confederațiile sindicale nu au primit acest proiect și nu au avut posibilitatea
de a analiza proiectul în ansamblu. Au fost doar întâlniri separate cu liderii
domeniilor ocupaționale, cărora li s-au prezentat grilele sectoriale și care nu
au știut ce se întâmplă și în celelalte sectoare de activitate, așa cum au
decurs negocierile la Legea nr.284/2010. Legea de salarizarea în sistemul
bugetar ar fi trebuit să așeze salariații în grile în funcție de cât de mult
depinde dezvoltarea economică a României de domeniul din care fac parte
aceștia. Privind grilele de salarizare, admninistrația și cei care lucrează în
instituțiile de forță ale statului român sunt domeniile cele mai importante din
România, în viziunea celor care au aprobat această lege..
Legea cadru nr.153/2017
este o lege nedreaptă, atâta timp regulile de aplicare sunt diferite și discriminatorii.
În timp ce angajaţii din educaţie vor primi acum, la început de an, sume
infime, pentru aleși s-au făcut reguli speciale care s-au aplicat chiar de la
data de 1 iulie 2017, când a intrat în vigoare acest act normativ. În cazul
acestora se acordă indemnizații calculate prin înmulțirea coeficienților de
ierarhizare cu salariul minim brut pe economie, care este începând cu data de 1
ianuarie 2018, de 1.900 lei.
Iată câteva exemple
de indemnizaţii ale aleşilor locali – valoarea brută, de la 1 ianuarie 2018:
- Viceprimar de
comună sub 3.000 locuitori - 5.700 de
lei (coeficient - 3);
- Viceprimar de
municipiu reședință de județ - 15.200 de lei (coeficient - 8);
- Primarul Capitalei
- 19.000 de lei (coeficient - 10).
Însă, pentru
angajaţii din primării şi consilii locale sau judeţene nu există coeficienți de
ierarhizare, salariile acestora depinzând de bunăvoința șefului instituției și
de venitul pe care îl primeşte acesta. Aşa s-a ajuns la situația în care sunt
primării în care şoferii sau secretarele au salarii mai mari decât un profesor
cu 25 de ani vechime.
Dacă în alte ţări, cu
economie dezvoltată și cu democrație avansată, salariile din administraţia
publică sunt mai mici decât cele din învăţământ, în România salariul mediu net
din adiministraţie este de aproximativ 3.850 de lei, în timp ce în educaţie
acesta este de aproximativ 2.350 de lei.
“Într-o ţară normală nivelul salariilor trebuie să reflecte importanţa
muncii prestate de beneficiarii acestora. Este greu de spus care este cel mai
important sector de activitate, dar cei mai mulţi specialişti susţin că
învăţământul şi cercetarea sunt domeniile de care depinde dezvoltarea economică
a unei ţări. În aceste condiţii, salariile din învăţământ ar trebui să fie
printre cele mai mari. Dacă facem analiza obiectivă a modului în care sunt
plătite cadrele didactice din România, constatăm că ţara noastră este atipică,
salariile din educaţie fiind anormal de mici. Este revoltător faptul că, până
în anul 1989, pe grila de salarizare a Legii nr.57/1974, un profesor de liceu (
clasa de salarizare 32), avea un salariu apropiat de un preşedinte de tribunal,
iar profesorul debutant avea clasa de salarizare 18, pe o scară de la 1 la 41.
Astăzi, de exemplu, salariile din administraţie și ordine publică sunt cu 60 la
sută mai mari decât cele din educaţie, în timp ce în țările dezvoltate și cu o
democrație avansată, lucrurile stau invers, adică salariile din educație sunt
mai mari decât cele din administrație și ordine publică. Este revoltător că
Legea cadru nr.153/2017 nu elimină această anomalie. Argumentul guvernanților este că “sunt mulți
cei din educație și mai mult nu permite bugetul”. În învățământ numărul
angajaţilor este stabilit în funcţie de numărul de copii, iar de la educaţia
adevărată nu trebuie să facem rabat. Cu o asemenea poziționare în grilele de
salarizare a celor care pregătesc viitoarea forță de muncă, șansele ca România
să ajungă în rândul ţărilor cu nivel de trai ridicat tind către zero”, a
declarat preşedintele FSLI Simion Hancescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu